Johanna Bonger
Cu toții îl cunoaștem pe Vincent Willem Van Gogh, pictorul olandez care a influențat arta secolului XX. Artistul Nopții înstelate și Floarea-soarelui, autoportrete, lanuri de grâu și chiparoși. Cunoaștem talentul său extraordinar și imensa moștenire pe care ne-a oferit-o în dar, dar și povestea lui, cea alcătuită din fragilitate și tulburări psihice, a acelei morți premature survenite în împrejurări misterioase.
Ceea ce nu toată lumea știe, însă, este că faima artistică a pictorului olandez, recunoscută mai ales după moartea sa, datorează totul unei singure femei: Johanna Bonger.Ea, o olandeză și soția lui Theodorus Van Gogh, fratele lui Vincent, a fost cea care a permis lumii întregi să cunoască opera extraordinară a pictorului olandez.
Cine a fost Johanna Bonger
Numele Johanna Bonger este necunoscut pentru mulți, iar faima ei nu este comparabilă cu cea a pictorului olandez. Cu toate acestea, ea a jucat un rol cheie în afirmarea lui Vincent Van Gogh pe scena artistică internațională.
Născută la Amsterdam pe 4 octombrie 1862, Johanna Bonger a crescut într-un mediu plin de stimuli artistici, culturali și muzicali. Părinților săi, de fapt, le place să organizeze mici spectacole de teatru în casa lor. Acest lucru o va determina pe Johanna, al cincilea din șapte copii, să dezvolte o pasiune pentru muzică, în special pentru pian și pentru arte.
Este o fată curioasă și genială, iar dorința ei de a explora lumea o duce la Londra, unde urmează un curs de pregătire a limbii engleze.La 22 de ani a devenit profesoară de engleză la o școală de fete din Utrecht. În această perioadă va face o întâlnire menită să-i schimbe viața pentru totdeauna, cea cu Theo Van Gogh, anticar olandez și fratele lui Vincent.
Dacă pentru Theo cunoștința cu Johanna se traduce într-un adevărat fulger, nu același lucru se poate spune despre ea care îi refuză curtarea. Totul se schimbă, dar în câteva luni. Când bărbatul se întoarce la ea cu o cerere în căsătorie, ea acceptă, iar cei doi se căsătoresc la Amsterdam pe 17 aprilie 1889.
Amintirile acelor ani sunt păstrate de Johanna Bonger într-un jurnal pe care îl scrie încă de la vârsta de 17 ani. În același jurnal, studiat de istoricii și criticii de artă, apare de mai multe ori numele lui Vincet, cumnatul său.
Cu Vincent Van Gogh
La doar doi ani după ce s-a căsătorit cu Theo, Johanna devine văduvă din cauza unei infecții cu sifilis care îl lovește pe soțul ei. Rămasă singură, împreună cu fiul ei nou-născut Vincent Willem, moștenește un apartament în Paris, la 54 rue Lepic din cartierul Montmartre.
Și nu uita, draga mea, că Parisul este Paris. Există doar Paris: oricât de dificilă ar fi viața aici, și chiar dacă devine din ce în ce mai grea, aerul Franței eliberează creierul și face bine, o lume a binelui. (Scrisoare de la Van Gogh către colegul Horace Lievens)
Este în cel în care vei găsi peste 200 de lucrări semnate de Vincent. Acestea sunt tablouri, desene și ilustrații care, însă, nu au valoare economică. Toată lumea o sfătuiește să scape de acele lucrări, dar nu doar că alege să le păstreze, ci își promite că va prezenta lumii întregi talentul cumnatului ei răposat.
După moartea lui Vincent și a soțului ei Theo, ea adună toate scrisorile pe care cei doi frați le-au scris unul altuia de-a lungul anilor, publicând corespondența într-un singur volum în 1914. De asemenea, reconstituie istoria întregului familia Van Gogh
Până la moartea sa, în 1925, a avut grijă de moștenirea lăsată de Vincent Van Gogh.Unele dintre lucrări le-a dăruit celor mai apropiați prieteni ai pictorului, în timp ce pe celel alte le-a donat muzeelor și expozițiilor epocii, făcând astfel cunoscută în întreaga lume opera cumnatului său.