Pastele sunt una dintre cele mai iubite alimente din lume, cu siguranta preferata dintre italieni. Cu toate acestea, „carbofobia”, adică teama de a consuma carbohidrați, a contribuit la crearea multor mituri false, inclusiv acela că pastele nu ar trebui consumate în timpul unei diete de slăbire.

O greșeală, deoarece acest aliment – la fel ca și alte alimente cu indice glicemic scăzut – pot ajuta la menținerea sub control a glicemiei și a greutății, în special la persoanele supraponderale.

Confirmat de un studiu științific

În special, cercetările Universității din Parma, publicate în revista științifică „Nutrition, Metabolism & Cardiovascular Diseases”, au arătat că slăbirea este mai eficientă atunci când pastele sunt în centru.Subiecții studiului supraponderali sau obezi hrăniți cu o dietă mediteraneană cu „paste bogate” cu conținut scăzut de calorii nu numai că au pierdut mai mult în greutate și și-au menținut-o chiar și după terminarea tratamentului, dar au raportat și beneficii suplimentare asupra calității vieții și asupra fizicii percepute de sănătate.

Pastele, în toate variantele lor (tradiționale sau integrale), au de fapt un indice glicemic scăzut, iar gătitul „corectă” poate reduce și mai mult vârful de insulină. Digestia devine mai lentă, la fel ca și absorbția glucozei care alcătuiește amidonul: rezultatul este un indice glicemic mai scăzut. Acesta este motivul pentru care este recomandat în multe diete sărace în calorii și pentru diabetici.

Plin de nutrienți

Pastele sunt și un mix de nutrienți importanți pentru sănătate: sunt bogate în amidon (70-75%) și au în medie 12-13% proteine. În plus, conține și vitamine din grupa B (în special B1, care contribuie la procesul de transformare a glucozei în energie) și săruri minerale, printre care se remarcă potasiul, și cantități minime de grăsimi (între 0,3 și 2 grame).

O farfurie cu paste ne face fericiți

Și dacă te întrebi de ce consumul lui este atât de plin de satisfacții, motivul este evident: consumul său favorizează sinteza insulinei, care, la rândul ei, facilitează absorbția triptofanului, aminoacidul precursor al serotoninei, care reglează senzația de bine. Pe scurt, pastele pornesc mecanisme care acționează asupra stării noastre de spirit, făcându-ne mai fericiți.

“Relația dintre hrană și starea de spirit este complexă și depinde de multe variabile – explică dr. Elisabetta Bernardi, comunicator științific și nutriționist la Universitatea din Bari. Este adevărat că triptofanul este conținut și în altele mai bogate în proteine. , dar atunci când mâncăm friptură sau pește, triptofanul concurează cu alți aminoacizi mari pentru a fi absorbiți de creier. Când în schimb alegem o farfurie cu paste, bogate în carbohidrați, triptofanul poate ajunge rapid la creier datorită acțiunii insulinei, în timp ce aminoacizii „rivali” sunt absorbiți de celulele țesuturilor”.

Este un prieten al micobiotei intestinale

Și pastele sunt pe placul celor care „trăiesc” în intestinele noastre, microbiota, un adevărat ecosistem de floră bacteriană a cărui sănătate este direct proporțională cu stilul de viață și cu o alimentație variată și sănătoasă. Starea microbiotei, prevalența bacteriilor „bune” sau „rele”, este strâns legată de buna dispoziție sau, dacă este „prost tratată”, de stări de anxietate, stres, depresie.

„Organismul nostru iubește pastele pentru că favorizează creșterea „populației bune” a microbiotei, mai ales dacă este asociată cu alte alimente cheie ale alimentației mediteraneene, precum legumele și verdețurile, care, împreună cu pastele, contribuie la introducerea fibrelor în intestinele noastre”, spune dr. Maria Rescigno, Imunolog și Profesor de Patologie Generală la Universitatea Humanitas. „Microbiota sănătoasă ne afectează starea de spirit, deoarece participă la transformarea unui aminoacid (triptofan) în melatonină și serotonină.În plus, controlează permeabilitatea intestinală, blocând trecerea unor molecule care pot genera inflamații sistemice până ajung la creier.”

Dacă pastele sunt incluse într-un model alimentar mediteranean, fericirea microbiotei crește exponențial: o cercetare recentă publicată în revista BMJ Gut a studiat 612 subiecți cu vârsta cuprinsă între 65 și 79 de ani din Franța, Italia, Olanda, Polonia și Regatul Unit, supunând jumătate din eșantion la o dietă bazată pe dieta mediteraneană timp de un an.

Până la sfârșitul studiului, microbiomul lor intestinal s-a schimbat în bine, inhibând producția de substanțe chimice inflamatorii care pot duce la pierderea funcției cognitive și la dezvoltarea unor boli cronice precum diabetul, cancerul și ateroscleroza. Cu alte cuvinte, dieta mediteraneană îmbunătățește funcția cognitivă și promovează îmbătrânirea sănătoasă.

Categorie: