Înțepăturile de albine pot provoca șoc anafilactic la indivizii predispuși

Mușcăturile de insecte, consumul de medicamente, contactul cu latexul, alergiile alimentare și alte substanțe pot duce la șoc anafilactic la subiecții predispuși, motiv pentru care este important să recunoaștem simptomele și să știi cum să acționezi. Anafilaxia este o reacție alergică generalizată puternică, care are simptome severe și apare rapid, provocând consecințe care pun viața în pericol atunci când nu este tratată corespunzător.

Șocul se manifestă foarte rapid și implică mai multe sisteme în același timp, precum pielea, sistemul cardiovascular, gastrointestinal și respirator.Pentru ca aceasta să apară, la subiecții predispuși, este suficientă o expunere limitată la un anumit alergen, care provoacă o serie de reacții în lanț și subminează stabilitatea organismului.

În acest articol vom încerca să înțelegem motivele din spatele șocului anafilactic, pentru a analiza apoi principalii alergeni care sunt capabili să-l provoace și a afla cum să intervenim prompt în cazul în care apare acest eveniment periculos.

Ce este șocul anafilactic?

Șocul anafilactic apare atunci când organismul reacționează excesiv și inadecvat la contactul cu un alergen. În special, mecanismul care provoacă anafilaxia se bazează pe interacțiunea dintre IgE (imunoglobulina E) și un alergen care, deși inofensiv pentru majoritatea indivizilor, provoacă o eliberare anormală de mediatori în fluxul sanguin.

După primul contact cu un alergen, la subiecții predispuși, celulele sistemului imunitar produc o serie de anticorpi împotriva acestei substanțe pentru a o putea recunoaște prompt în cazul în care intră din nou în contact cu aceasta.

Dintre acestea, IgE joacă un rol cheie în reacția de anafilaxie. În cazul unui al doilea contact cu alergenul, complexul care se formează între acesta și IgE circulantă poate duce la activarea masivă a unei serii de celule găsite în sânge (mastocite și bazofile), determinând eliberarea de mediatori (de care principala este histamina) care provoacă alterări la nivelul diferitelor sisteme ale organismului.

Chiar și o cantitate mică de alergen este suficientă pentru a iniția reacția și chiar un contact scurt cu substanța la care subiectul este alergic poate fi suficient pentru a genera o afecțiune care pune viața în pericol grav. Șocul apare de obicei la câteva minute după contact, dar poate apărea până la 2 ore după întâlnirea cu alergenul.

Există și o reacție, clinic, foarte asemănătoare cu anafilaxia, numită reacție anafilactoidă. În acest caz mecanismul nu este mediat de IgE, ci de activarea directă a celulelor responsabile de eliberarea mediatorilor.În plus, nu este necesar să aibă loc o a doua expunere (sensibilizare), dar evenimentul poate apărea deja la primul contact.

Care sunt cei mai frecventi alergeni?

Cei mai expuși riscului de șoc anafilactic sunt subiecții alergici și copiii, iar printre cei mai des întâlniți alergeni se numără:

  • alimente, în special fructe uscate, lapte, crustacee, ouă și unele fructe specifice;
  • mușcături de insecte (albine, viespi și viespi);
  • medicamente, în special beta-lactamine, insulină, streptokinază și extracte alergene;
  • latex, care se găsește în multe produse de zi cu zi, cum ar fi prezervative sau mănuși de cauciuc.

În unele cazuri însă, cauza anafilaxiei nu poate fi identificată cu precizie și, prin urmare, vorbim de anafilaxie idiopatică.

Totuși, responsabil pentru reacțiile anafilactoide poate fi:

  • medii de contrast iodate;
  • aspirina și alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS);
  • opiacee;
  • anticorpi monoclonali;
  • exercițiu.

Simptomele șocului anafilactic

Când apare un șoc anafilactic, substanțele (cum ar fi histamina) sunt eliberate de sistemul imunitar care declanșează o scădere rapidă a tensiunii arteriale din cauza dilatației vaselor de sânge și a constrângerii căilor respiratorii, ceea ce provoacă dificultăți imediate de respirație. Simptomele anafilaxiei sunt destul de evidente și nu trebuie subestimate în niciun fel.

Inițial, s-ar putea să simți o furnicătură larg răspândită și o senzație de căldură în tot corpul, urmate de o accelerare a bătăilor inimii, care devine slabă și rapidă. Presiunea care scade brusc provoacă oboseală și amețeli, în timp ce pielea devine roșie și dureroasă și pot apărea urticarie, mâncărime și paloare.

Deficitele respiratorii sunt unul dintre cele mai evidente semne ale unui șoc continuu: respirația devine rapidă și dificilă, precum și superficială și incapabilă de a oxigena suficient organismul. Riscul principal este ca reacția să ajungă la corzile vocale și laringe, obstrucționând trecerea aerului și provocând asfixiere. Pentru a înrăutăți situația, poate apărea edem (umflarea) limbii și/sau gâtului.

Alte semne de șoc anafilactic pot apărea, cum ar fi:

  • mâncărime pe limbă și pe cerul gurii;
  • diaree;
  • vărsături;
  • tahicardie;
  • aritmie;
  • astm.

Subiectul poate experimenta, de asemenea, stări de anxietate, amețeală și confuzie, până la pierderea reală a conștienței.

Nu numai: este afectat și sistemul cardiovascular, cu o posibilă evoluție spre colaps cardiovascular și stop cardiac.

Există factori de risc care predispun la șoc anafilactic?

Deși șocul anafilactic este un risc pentru toți indivizii, mai ales atunci când nu știți despre condițiile dumneavoastră de alergie, există factori care cresc riscul de a dezvolta anafilaxie. De exemplu:

  • dacă ați fost deja victima unui șoc, reacțiile ulterioare la alergen sunt probabil să fie severe și chiar mai grave decât prima;
  • dacă suferiți de astm bronșic și alergii, este mai probabil să suferiți șoc anafilactic;
  • dacă aveți anumite boli de inimă sau acumulări anormale de globule albe.

Reacțiile alergice sunt favorizate și de unii cofactori, precum consumul de alcool sau AINS, prezența infecțiilor în organism, practicarea exercițiilor fizice, temperaturile ridicate sau condițiile de mare stres .

Ce să faci în caz de șoc anafilactic?

În cazul în care sunt recunoscute primele semne și simptome de șoc anafilactic, este important să eliminați orice contact cu alergenul. De exemplu, dacă o mușcătură de insectă a declanșat șocul anafilactic, înțepătul trebuie îndepărtat.

După aceea, trebuie să urmați câteva proceduri de prim ajutor. Care dintre ele?

  • Apelați imediat o ambulanță (112).
  • Poziționați subiectul întins în decubit dorsal cu picioarele ridicate pentru a permite întoarcerea venoasă eficientă. Manevra trebuie evitată dacă persoana este inconștientă sau gravidă sau are dificultăți severe de respirație.
    Dacă subiectul prezintă deficiențe respiratorii, în general este mai bine să rămâi așezat, în timp ce dacă este o femeie însărcinată este indicat să faceți-i să se întindă pe partea stângă. Dacă subiectul este deja inconștient, este indicat să-l plasați într-o poziție de siguranță, pentru a evita obstrucțiile accidentale ale căilor respiratorii: pe o parte și susținut de un braț și un picior și cu bărbia ridicată pentru a deschide căile respiratorii.
  • Epinefrina trebuie administrată imediat cu auto-injectorul, atunci când este prezent, dacă știi să o folosești și asigurându-te că nu a expirat și a fost depozitată corect. Acest lucru încetinește semnificativ agravarea șocului și este, în multe cazuri, o posibilă manevră de salvare a vieții.
  • În așteptarea sosirii ambulanței, este posibil să se administreze și alte medicamente, precum antihistaminice, bronhodilatatoare și cortizon, deși adrenalina rămâne soluția de elecție în aceste cazuri.
  • În caz de stop cardiac, dacă este posibil, resuscitarea cardiopulmonară trebuie începută prompt, pentru ca apoi să poată fi continuată de către salvatori care se vor grăbi la locul evenimentului.

Personalul sanitar va evalua apoi starea de sănătate a subiectului și va administra adrenalină, dacă nu a făcut-o deja, precum și va furniza oxigen subiectului, va administra alte medicamente, dacă se consideră oportun.Intervenția promptă este absolut esențială pentru a preveni ca șocul anafilactic să fie fatal pentru persoana în cauză.

Ce să faci după un șoc anafilactic?

În urma unui prim eveniment, este indicat să se întreprindă un curs de tratament, pentru a reduce riscul unor evenimente viitoare și pentru a fi gata, dacă este cazul, să le gestionezi.

Este esențial să consultați un medic specializat în alergie, pentru a conveni asupra celor mai bune strategii de prevenire și tratament.

După o anamneză precisă și o investigație care stabilește cauzele episodului și eventualii alergeni implicați, este posibil ca specialistul să prescrie o serie de analize, precum analize de sânge și investigații specifice alergiei (cum ar fi prick-testele). sau test de plasture).

Datorită rezultatelor, medicul va putea înțelege cauzele anafilaxiei și va putea evalua riscul unor noi episoade viitoare, oferind pacientului toate instrucțiunile utile pentru a identifica cu promptitudine un posibil șoc, a adapta stilul de viață la el. condiționează sănătatea și știe cum să se comporte în cazuri similare.

Specialistul ar putea prescrie adrenalină autoinjectabilă, sfătuind să o aibă mereu la el, întrucât este indicată la subiecții care au antecedente de anafilaxie la alergeni care nu sunt ușor de evitat sau care au suferit șoc anafilactic idiopatic. De fapt, adrenalina este singurul medicament capabil să contrasteze cu succes debutul șocului și să întrerupă lanțul de reacții pe care organismul le pune în mișcare ca răspuns la alergen.

De fapt, există auto-injectoare speciale de adrenalină, adică seringi care conțin o cantitate pre-măsurată din această substanță, ușor de utilizat și concepute pentru a fi luate oriunde cu rezistență bună la căldură și condițiile de mediu. În caz de șoc, această seringă trebuie apăsată pe coapsa pacientului și menținută pe loc câteva secunde pentru a permite eliberarea medicamentului în țesuturi.

Subiecții cu alergii severe sau persoanele cu patologii specifice care îi expun riscului de anafilaxie, ar trebui să țină întotdeauna la ei unul dintre aceste auto-injectoare și să învețe cum să le folosească corect și la momentul potrivit.

Cum să preveniți șocul anafilactic?

Cea mai bună modalitate de a evita suportarea șocului anafilactic este prevenirea acestora, cunoscând și evitând substanțele care provoacă această reacție alergică gravă în organism.

Consultarea unui medic alergolog, respectarea instrucțiunilor acestuia și supunerea unor verificări periodice este esențială pentru a vă monitoriza starea medicală. În plus, se recomandă să urmați anumite practici pentru a face viața de zi cu zi mai sigură.

De exemplu, poți realiza și purta o brățară „alertă medicală”, care indică toate alergiile la care ești supus, inclusiv cele la venin de insecte, medicamente specifice sau anumite categorii de alimente.

Așa cum am spus, a purta întotdeauna cu tine un auto-injector de adrenalină este o altă practică excelentă care îți permite să fii mereu pregătit în cazul în care intri în contact cu un alergen.În aceste cazuri este esențial să fii instruit cu privire la modul de utilizare eficient, dar nu numai: rudele sau prietenii ar trebui, de asemenea, să fie informați adecvat atât despre starea alergiei, cât și despre metodele optime de utilizare a auto-injectorului, cât și mai întâi. manevre de ajutor în caz de anafilaxie.

În caz de alergii la medicamente cunoscute, este întotdeauna o idee bună să anunțați personalul când mergeți la spital sau sunteți pe cale să suferiți o operație.

În cazul, pe de altă parte, a unei alergii cunoscute la insecte este indicat să se apere de posibilitatea de a fi înțepat evitând locurile cu risc. Dacă acest lucru nu este posibil, este de preferat să purtați haine lungi și respingătoare, evitând parfumurile, culorile strălucitoare și orice alt element care poate ajuta la atragerea insectelor.

Dacă suferi de alergii alimentare este bine să te întrebi în bucătărie înainte de a lua masa în locuri publice și să înveți să citești etichetele alimentelor pe care le cumperi, pentru a evita ca acestea să conțină substanțe periculoase pentru sănătatea ta.Poți trăi cu riscul de șoc anafilactic, dar trebuie să fii educat și gata să gestionezi riscul rapid și prompt.

Surse bibliografice

  • Șocul anafilactic: ce este și cum să-i faci față, San Donato Group
  • Șoc anafilactic, Spitalul de Pediatrie Bambino Gesù
  • Șoc anafilactic sau anafilaxie, Institutul Național de Sănătate
  • Șocul anafilactic: simptome și ce trebuie făcut, Humanitas

FAQ

Cum să evitați șocul anafilactic?

Dacă cunoașteți substanțele care, pentru organismul dumneavoastră, acționează ca alergeni, cel mai bine este să evitați să intrați în contact cu acestea. De fapt, chiar și doar expunerea la o cantitate minimă dintre ele este suficientă pentru a declanșa reacțiile în lanț tipice anafilaxiei.

Cum să recunoaștem șocul anafilactic?

Primele simptome de șoc sunt tensiune arterială scăzută, bătăi rapide și slabe ale inimii și dificultăți de respirație, urmate de umflarea limbii și a gâtului, confuzie și amețeală, reacții ale pielii, transpirație și pierderea conștienței.

Cât durează să intri în șoc anafilactic?

În general, dacă există contact cu un alergen la care organismul este deja sensibilizat, anafilaxia este declanșată în câteva minute, dar poate dura și câteva ore.

Ce să mănânci după un șoc anafilactic?

Este indicat să adoptați o dietă ușoară după un șoc și să vă hidratați adecvat, pentru a permite organismului să-și revină rapid din stresul evenimentului. Este, evident, indicat să se investigheze posibilele cauze alimentare ale anafilaxiei și să se evite alimentele suspecte, până la discuții ulterioare cu medicul alergolog.

Categorie:

Sănătate